jnani si lumea - pagina 1
Discipolul: Jnani (cel eliberat) percepe lumea?
Maestrul: De la cine vine o asemenea întrebare? De la un Jnani sau de la un Ajnani (om ignorant)?
Discipolul: Admit ca de la un Ajnani.
Maestrul: Încearca lumea sa afle daca într-adevar exista? Îndoiala se ridica în tine însuti. Afla mai întâi cine este cel ce se îndoieste si vei fi liber apoi sa apreciezi daca lumea este reala sau nu.
Discipolul: Ajnani vede si cunoaste lumea si obiectele ei, care îi afecteaza simturile: auzul, gustul, etc. Jnani experimenteaza în acelasi fel lumea?
Maestrul: Vorbesti despre a vedea si despre a cunoaste lumea. Ori, tu te ignori pe tine însuti (desi tu esti subiectul care cunoaste si care este indispensabil cunoasterii obiectului). Cum vei putea întelege natura adevarata a lumii care constituie obiectul de cunoscut? Fara îndoiala ca obiectele afecteaza corpul si organele de simt; dar oare corpul tau este cel care pune întrebarea? Declara oare corpul tau: "Simt acest obiect, el este real?", sau vine oare lumea sa-ti spuna: "Eu, lumea, sunt reala?"
Discipolul: Încerc doar sa înteleg punctul de vedere al unui Jnani despre lume. Lumea mai poate fi perceputa dupa ce s-a obtinut Realizarea Sinelui?
Maestrul: De ce sa te framânti în legatura cu lumea si cu ceea ce survine dupa Realizarea Sinelui? Realizeaza mai întâi Sinele. A percepe sau a nu percepe lumea - acestea nu au nici o importanta. În timpul somnului tu nu percepi universul material si vice-versa, pierzi ceva în acest moment pentru ca percepi obiectele exterioare? Este un fapt cu totul lipsit de importanta, atât pentru Jnani cât si pentru Ajnani daca ei percep sau nu lumea. Amândoi o vad, dar punctul lor de vedere difera.
Discipolul: Daca Jnani si Ajnani percep lumea în aceeasi maniera, prin ce difera ei?
Maestrul: Vazând lumea, Jnani vede Sinele care formeaza substratul acestei lumi. Ajnani, fie ca vede, fie ca nu vede lumea, îsi ignora fiinta lui adevarata, Sinele.
Ia exemplul imaginilor care se misca si care se vad pe ecran în timpul unui film la cinema. Ce exista în fata ta înainte de a începe filmul? Numai ecranul. Pe pânza vezi derulându-se în întregime filmul; în aparenta, scenele acestea sunt reale. Dar încearca sa te duci si sa le prinzi! Ce-ti ramâne între degete? Numai ecranul, pe care personajele pareau atât de reala. Dupa prezentarea filmului, când imaginile dispar, ce mai ramâne? Din nou, doar ecranul.
La fel este si cu Sinele. El singur exista; imaginile se duc si vin. Daca esti mereu concentrat asupra Sinelui, nu esti înselat de aparenta spectacolului si pentru tine nu are importanta daca el apare sau dispare. Ignorând Sinele, Ajnani gândeste ca lumea este reala, tot asa cum, ignorând ecranul, el vede numai scenele filmului, ca si cum ele ar exista în afara pânzei. Când vei constientiza faptul ca fara martor nimic nu poate fi perceput, tot asa cum nu pot exista imaginile fara ecran, atunci nu vei mai comite erori. Jnani si-a dat seama odata pentru totdeauna ca ecranul, cu imaginile care se vad pe el, nu este nimic altceva decât Sinele. Când nu exista spectacol, Sinele se manifesta fara imagini, El ramâne ne manifestat. Jnani ramâne indiferent la formele sub care poate sa se prezinte Sinele: El este mereu Sinele. Dar Ajnani îl vede pe Jnani în plina actiune si nu-i poate întelege natura.
| 1 | 2 | 3 | 4 | Inainte > | Ultima >> |