Ramana Maharshi

Ramana Maharshi - Inima este Sinele

pagina 1

Discipolul: Sri Bhagavan vorbește despre Inimă ca fiind sediul Conștiinței și ca fiind identică cu Sinele. Ce semnifică în mod exact „Inima”?
Maestrul: Îmi puneți această întrebare despre Inimă deoarece sunteți interesat de izvorul conștiinței. Cercetarea „Eu-lui” și a naturii sale exercită asupra oricărui spirit profund o fascinație irezistibilă. Fie că îl numiți Dumnezeu, sau Sinele, sau Inima, sau locul Conștiinței, acest lucru nu are nici cea mai mică importanță. Punctul pe care trebuie să-l percepem și pe care de aceea îl numim Inimă, semnifică centrul cel mai profund al ființei noastre, fără de care nimic nu ar fi putut exista.

Discipolul: Totuăi Sri Bhagavan a indicat pentru Inimă un anumit loc în corpul fizic, adică în regiunea pieptului, la două degete în dreapta sternului.
Maestrul: Da, acolo este, așa cum afirmă înțelepții, centrul experienței spirituale. Acest centru este spiritual; el nu are nici o legătură cu inima fizică, cea care face ca sângele să curgă și care este denumită cu același nume. Centrul spiritual al Inimii nu este un organ corporal. Nu se poate spune despre Ea decât un singur lucru, că ea constituie chiar sursa ființei noastre. Este cea cu care sunteți identic (cum o indică literar și numele în sanskrită), fie că sunteți treziți, adormiți, visând, absorbiți în muncă, sau cufundați în Samadhi.

Discipolul: În acest caz, cum poate fi localizată într-o parte a corpului? Fixând un loc precis Inimii, se pare că atribuim limite fiziologice pentru ceva ce este dincolo de spațiu și timp.
Maestrul: Este adevărat. Dar persoana care pune această întrebare despre poziția Inimii consideră, de asemenea, că ea există cu sau în corpul său. Dumneavoastră, cel care mă întrebați în acest moment aveți impresia că doar corpul dumneavoastră se află aici și că de fapt îmi vorbiți de undeva din spațiu? Nu, bine-înțeles, deoarece admiteți existența voastră corporală. Pentru că pornim din acest punct de vedere putem vorbi despre corpul fizic.
La drept vorbind, Conștiinta Pură este indivizibilă. Ea nu se poate împarți în parți. Ea nu posedă nici formă, nici „interior”, sau „exterior”, nici „dreapta”, sau „stânga”. Conștiinta Pură, care este deci Inima, include în ea tot ceea ce există. Nimic nu-i poate fi exterior. Acesta este Adevărul Ultim. Pornind de la acest punct de vedere absolut, este evident imposibil să asociem vreun loc fizic Inimii, Sinelui sau Conștiinței. De ce? Deoarece corpul este o simplă proiecție a mentalului care la rândul său este o umilă reflecție a Inimii luminoase. Cum ceea ce conține totul ar putea fi mărginită în acest spațiu minuscul al corpului fizic, când acest corp însuși nu reprezintă decât o infimă manifestare fenomenală a Realității Ultime? Dar cine în această lume va înțelege asta? Oamenii nu pot să gândească decât în termenii corpului fizic și ai universului senzorial. Să luăm un exemplu: Dumneavoastră spuneți: „Am părăsit îndepărtata mea țară, situată dincolo de Himalaya, pentru a veni în acest Ashram”, dar acest lucru nu e adevărat. Ce reprezintă „a merge’, ce reprezintă „a te întoarce”, ce reprezintă orice mișcare pentru Spiritul unic și universal care sunteți? Voi sunteți acolo unde întotdeauna ați fost. Corpul vostru este cel care și-a schimbat locul și s-a transportat dintr-o țară în alta pâna a ajuns la Ashram. Acesta este simplul adevăr. Totuși pentru o persoană care se consideră a fi un subiect ce trăiește într-o lume obiectivă, aceasta este o propoziție care pare de domeniul imaginației. Deci, coborând la nivelul de înțelegere obișnuit, i se asociază Inimii un loc determinat în corpul fizic.

Discipolul: Dar cum as putea înțelege atunci acea afirmație a lui Bhagavan, conform căreia experiența centrului Inimii se poate realiza într-un loc anume din zona pieptului?
Maestrul: Atunci când ați admis în mod real că din punctul de vedere veritabil și absolut Inima (sau Conștiinta Pură) se găsește dincolo de spațiu și timp, restul vă va fi ușor de înțeles dintr-o perspectivă exactă.