Ramana Maharshi

Ramana Maharshi - Căutarea Sinelui

pagina 1

Discipolul: Cum putem realiza Sinele?
Maestrul: Sinele cui? Găsește-l!

Discipolul: Al meu, dar cine sunt eu?
Maestrul: Găsește-te pe tine însuți!

Discipolul: Nu știu cum să fac acest lucru.
Maestrul: Este suficient să reflectezi la această întrebare: Cine spune: "Eu nu știu"? Cine este "Eu' în această întrebare? Cine este cel care este necunoscut?

Discipolul: Cineva sau ceva din mine.
Maestrul: Cine este acel cineva? În interiorul cui?

Discipolul: Acesta este probabil un fel de putere.
Maestrul: Găsește-o!

Discipolul: Pentru ce m-am născut?
Maestrul: Cine este născut? Răspunsul este același pentru toate întrebările.

Discipolul: Atunci, cine sunt eu?
Maestrul: (surâzând) Ai venit pentru a mă face să trec un examen? Tu trebuie să spui cine ești.

Discipolul: Chiar dacă aș încerca de mii de ori nu cred că aș putea ajunge să percep acest "Eu". Nu-mi este perceptibil în mod clar.
Maestrul: Cine declară că "Eu" nu este perceptibil? Există doi "Eu" în tine în care unul nu îl discerne pe celălalt?

Discipolul: În loc să caut "Cine sunt eu" aș putea să-mi pun întrebarea: "Cine sunteți dumneavoastră?". Mintea mea s-ar putea fixa atunci asupra dumneavoastră, căci eu vă consider ca fiind Dumnezeu, sub forma Guru-lui. Aș putea fi astfel mai aproape de scopul meu focalizându-mă asupra acestei căutări decât să mă întreb "Cine sunt eu?".
Maestrul: Oricare ar fi forma căutării tale, vei fi în final obligat să ajungi la un "Eu" unic, la Sine. Toate distincțiile care se stabilesc între "Eu" și "voi", între Maestru și discipol, etc., sunt simple semne ale ignoranței. "Eul' suprem este singurul care există. A gândi altfel înseamnă a ne crea iluzii. Există în Purana povestea înțeleptului Ribhu și a discipolului Nidagha. Ea este foarte instructivă.

Ribhu a transmis discipolului său Adevărul Suprem al lui Brahman (Supremul Absolut) Unic, fără egal. Totuși, în pofida erudiției și inteligenței sale, Nidagha nu a simțit în el convingerea că el ar fi făcut pentru a adopta și a urma calea Jnana (Cunoașterii). El s-a întors în satul său natal pentru a-și dedica întreaga viață respectării regulilor morale și religiei rituale.

Dar înțeleptul își iubea discipolul tot atât de mult cât acesta din urmă își venera maestrul. În ciuda vârstei sale înaintate, Ribhu se hotărî să meargă în satul lui Nidagha pentru ași găsi discipolul și a vedea până la ce punct a reușit acesta, în urma învățăturilor primite, să transcendă ritualismul religios. Înțeleptul s-a deghizat pentru a vedea cu proprii săi ochi felul în care Nidagha se comporta atunci când nu știa că este observat de maestrul său. Într-o zi, Ribhu, deghizat în țăran, și-a întâlnit discipolul care tocmai privea cu atenție o procesiune regală. Fără a fi recunoscut de Nidagha, țăranul a întrebat de ce este atâta agitație. I s-a răspuns că trecea regele.

- "O, este regele! Este în fața procesiunii!"
- "Dar unde este?" A întrebat țăranul.
- "Acolo, pe elefant" i-a răspuns Nidagha.
- "Spuneți că regele este pe elefant. Da, îi văd pe amândoi, a răspuns țăranul. Dar care este regele și care elefantul?"
- "Ce!" A exclamat Nidagha. "Îi vedeți pe amândoi dar nu știți că omul care este deasupra este regele și animalul de dedesubt este elefantul? Înseamnă că îmi pierd timpul vorbind cu un asemenea om!"
- "Vă rog nu vă pierdeți răbdarea cu un ignorant ca mine, l-a rugat țăranul. Ați spus deasupra și dedesubt. Ce vreți să spuneți cu aceasta?"

Nidagha nu a mai putut suporta:
- "Vedeți regele și elefantul, unul deasupra și celălalt dedesubt și vreți totuși să știți ce semnifică "deasupra' și "dedesubt!" A exclamat el. Dacă lucrurile pe care le vedeți și cuvintele pe care le rostesc nu vă ajuta deloc, doar acțiunea va putea să vă învețe câte ceva. Aplecați-vă și veți vedea!"