Ramana Maharshi

Ramana Maharshi - Anubandham

pagina 1

INVOCAȚIE: "Acela în care toate aceste lumi se odihnesc, Acela din care ele sunt făcute, Acela care le proiectează, Acela pentru care ele există, Acela din cauza căruia ele apar în existență și Acela care este ceea ce ele sunt în mod real - Acela singur este cel Real, Adevărat. Acela este comoara din Inima."

Prezența în preajma înțelepților care au realizat adevărul ne eliberează de atașamentele simturilor; aceste atasamente, odata disparute, sunt distruse la rândul lor atașamentele mentalului; cei la care atașamentele mentalului sunt de asemenea distruse devin unul cu Acela (Sinele) care este imuabil. Ei ating eliberarea în această viață. Prețuiți tovărășia unor asemenea înțelepți.

Aceasta Stare Supremă, obținută aici și acum prin prezența în preajma înțelepților și prin meditație profundă proprie căutării Sinelui în Inimă, nu poate fi obținută cu ajutorul unui profesor obișnuit, sau prin cunoașterea scrierilor sfinte nici prin acțiuni merituoase și nici prin orice alt mijloc.

Dacă ne aflăm în preajma înțelepților și asimilăm în mod direct învățătura lor, la ce ne-ar mai putea folosi diferitele discipline individuale? Spuneți-mi ce rost mai are un evantai atunci când sufla vântul dulce și proaspăt din sud.

Agitația mentală și excitația corporală sunt calmate prin influența lunii. Mizeria și suferința sunt eliminate cu ajutorul arborelui KALPAKA(1); păcatele sunt spălate prin îmbăiere în apele sacre ale Gangelui. Însă toate aceste nenorociri sunt eliminate dintr-o dată prin simplul DARSHAN (învățături orale) al unui Înțelept fără egal.
(1) - KALPAKA = arbore celest care acordă toate favorurile solicitate spontan prin rugaciune.

Nici apa sfânta a locurilor de pelerinaj, nici icoanele și reprezentările divine făcute din pamânt sau piatră nu ar putea fi comparate cu privirea plină de grație a înțeleptului. Acestea nu purifică decât după un timp îndelungat, pe când simpla privire a unui înțelept este suficientă pentru a realiza spontan purificarea.

Discipolul: Cine este Dumnezeu?
Maestrul: Cel care cunoaște mentalul.
Discipolul: Mentalul meu este cunoscut de Spiritul meu?
Maestrul: Deoarece SHRUTIS-urile (scrierile sacre) afirmă: "Cunoscătorul e Unul", tu (în calitate de cunoscător al mentalului) ești cu adevărat Dumnezeu.

Maestrul: Cine este după părerea ta, cel ce aduce lumina?
Discipolul: Soarele este lumina zilei, lampa este lumina nopții.
Maestrul: Care este lumina care percepe această lumină?
Discipolul: Ochiul.
Maestrul: Care este lumina care luminează ochiul?
Discipolul: Aceasta lumină este intelectul (BUDDHI).
Maestrul: Care este lumina care cunoaște intelectul?
Discipolul: Acesta este Eul Suprem (Sinele).
Maestrul: (Deci) tu ești Lumina supremă a (tuturor) luminilor.
Discipolul: Eu sunt Acela (Sinele) (TAT TVAM ASI).

În interiorul Inimii strălucește numai BRAHMAN Unicul, în calitate de "Eu - Eu", ATMAN, conștient de El Însuși. Realizați această stare de fuziune constantă în Sine, intrând în Inimă fie printr-o absorbire profundă în interior, prin intermediul căutării de Sine, fie printr-o cufundare în mental, realizată prin intermediul controlului respirației.(2)

(2) - Această strofă a fost scrisă în urmatoarele circumstanțe deosebite: În tinerețea sa, discipolul Sri Jagadvesa Shastri l-a vizitat pe Bhagavan Ramana Maharshi în peștera de la Virupal și a vrut să rezume învățăturile lui Sri Ramana în câteva versuri esențiale în limba sanskrită. El a început să scrie primele trei cuvinte: "hridaya kuhata maage", dar nu a mai putut continua și lăsând foaia de hârtie îndoită într-o carte pe locul lui Bhagavan Ramana, a plecat să facă o baie. La întoarcere el a găsit întreaga strofă scrisă de Bhagavan.